CCR analizează contestațiile privind reformele Guvernului Bolojan
Curtea Constituțională a României se reunește, miercuri, pentru a dezbate nouă sesizări legate de legile din al doilea pachet de măsuri pentru reducerea deficitului, pentru care Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea. Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), SOS România și Partidul Oamenilor Tineri (POT) au depus opt dintre contestații, acuzând lipsa dezbaterii parlamentare și impactul negativ asupra stării economice a românilor.
AUR a transmis că „puterea executivă a confiscat rolul Parlamentului și a călcat în picioare principiile fundamentale ale statului de drept”. Cea de-a noua sesizare a fost depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție, vizând modificările aduse condițiilor de pensionare pentru magistrați. Surse din cadrul Digi24 indică faptul că decizia CCR referitoare la pensiile din sistemul de justiție va fi amânată.
Şedința CCR, programată pentru ora 10.00, include pe ordinea de zi mai multe dosare, printre care:
- Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice;
- Legea privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome;
- Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011;
- Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul sănătății.
AUR a descris analiza proiectelor adoptate prin asumarea răspunderii ca fiind „abuzivă”, subliniind încălcări constituționale grave și o tentativă de concentrare a puterii legislative în mâinile Guvernului. Formațiunea consideră că invocarea „urgenței” pentru justificarea procedurii excepționale reprezintă o „minciună instituțională” și a depus patru moțiuni de cenzură, care nu au trecut de votul parlamentarilor.
Sesiunea ICCJ a avut loc pe 4 septembrie, când instanța a decis să sesizeze CCR cu privire la legea ce modifică regimul pensiilor. Judecătorii instanței supreme au subliniat că legea încalcă 37 de decizii obligatorii ale CCR și principii fundamentale ale statului de drept, inclusiv independența justiției. Aceștia au afirmat că statutul constituțional al judecătorului nu este un privilegiu, ci o garanție esențială a democrației.
Legea adoptată de Guvern prevede că judecătorii, procurorii și magistrații asistenți cu o vechime de cel puțin 35 de ani, dintre care 25 în aceste funcții, se pot pensiona la vârsta standard prevăzută de legislația națională și pot beneficia de o pensie de serviciu de 55% din media indemnizațiilor brute lunare realizate în ultimele 60 de luni de activitate. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate depăși 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate.
