„Conflictul valorilor”: Strategia lui Trump de a transforma peisajul ideologic al Europei
Administrația Trump poartă un război cultural împotriva Europei prin promovarea agresivă a aliaților politici și ideologici ai mișcării MAGA de pe continent și prin umilirea publică a Uniunii Europene pe scena mondială, conform unui raport comun al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR) și Fundației Culturale Europene. Studiul sugerează că președintele SUA încearcă să se amestece activ în alegerile europene, să transforme relația transatlantică către valori conservatoare și să mobilizeze populiștii de dreapta din Europa în jurul temei libertății de exprimare.
Raportul evidențiază că diviziunile și abordarea liderilor UE, caracterizată prin „flatare, conciliere, distragere a atenției” în relația cu Trump, au încurajat acest tratament. Folosind cercetări și sondaje din toate cele 27 de state membre ale UE, se concluzionează că suficiente dintre acestea au guverne proeuropene, iar sentimentul public european este suficient de puternic pentru ca blocul să se ridice și să „apere o Europă care își scrie propriul scenariu”.
Raportul compară poziția Europei cu cea a personajului central din „The Truman Show”, care realizează că este parte dintr-un serial TV a cărui prioritate este creșterea ratingurilor. Se afirmă că liderii UE investesc prea multă energie reacționând la crizele generate de Trump și aliații săi europeni, precum Viktor Orbán în Ungaria, Giorgia Meloni în Italia sau Robert Fico în Slovacia, incluzând amenințări tarifare, dispute privind libertatea de exprimare, cheltuieli de securitate și temeri legate de migrație.
„În războiul cultural al lui Trump, Europa însăși este ținta”, a declarat Pawel Zerka de la ECFR, subliniind acuzația lui JD Vance din februarie 2025, conform căreia Europa „se retrăgea din valorile fundamentale comune”, marcând astfel declararea războiului cultural. Discursul lui Vance la Conferința de Securitate de la München a subliniat intenția Washingtonului de a se amesteca în alegeri și de a încadra relațiile SUA-UE drept o „diviziune de valori”, cu libertatea de exprimare ca apel de mobilizare pentru partidele care susțin cauza MAGA în Europa.
Trump a demonstrat o implicare crescută prin excluderea liderilor UE din discuțiile privind viitorul Ucrainei, atacarea principalelor partide politice de pe continent și extorcarea instituțiilor de la Bruxelles în negocierile comerciale. Raportul indică Polonia ca exemplu al încercării lui Trump de a „muta centrul de greutate ideologic al politicii europene” prin primirea la Casa Albă a lui Karol Nawrocki, candidatul naționalist la președinție, și prin promovarea acestuia pe rețelele sociale.
De asemenea, se citează apelul lui Samuel Samson, membru al Departamentului de Stat al SUA, către „aliații civilizației din Europa”, ca fiind un „focar de cenzură digitală, migrație în masă, restricții asupra libertății religioase și alte atacuri asupra autoguvernării democratice”. Zerka a susținut că războiul cultural se desfășoară pe două niveluri: un conflict ideologic privind valorile fundamentale ale politicii europene și o luptă pentru demnitatea, credibilitatea și identitatea Europei ca actor autonom pe scena globală.
Bruxelles-ul și capitalele naționale trebuie „să accepte că se află într-un război cultural – cu Europa drept țintă” și să acționeze în consecință. Aceasta nu înseamnă că Europa ar trebui să-l provoace pe Trump la fiecare pas, ci că trebuie să câștige timp. Valorificându-și punctele forte, blocul comunitar poate „prospera în loc să sufere într-o ordine mondială a cărei destabilizare a fost accelerată de președintele SUA”.
Studiul sugerează că sunt „coapte” condițiile pentru ca liderii europeni să părăsească „platoul de filmare” al lui Trump. Sondajele arată că sentimentul european – sentimentul de apartenență la un spațiu comun, de împărtășire a unui viitor comun și de aderare la valori comune – este puternic, iar datele Eurobarometrului arată că încrederea cetățenilor în UE este la cel mai înalt nivel din 2007, crescând în 12 țări, cel mai accentuat în Suedia, Franța, Danemarca și Portugalia, de când Trump s-a întors la Casa Albă.
Aproape niciun partid nu dorește acum să părăsească UE, iar majoritățile din toate țările, cu excepția a trei (România, Polonia și Republica Cehă), afirmă că rolul UE în protejarea cetățenilor europeni împotriva crizelor globale și a riscurilor de securitate trebuie să devină mai important. Sondajul ECFR din luna mai a relevat un sprijin larg pentru cheltuieli mai mari în domeniul apărării europene și autonomie militară față de SUA, precum și un sentiment tot mai mare că Europa și SUA reprezintă „două modele diferite de democrație”.
Deși această imagine este departe de a fi uniformă, Zerka a susținut că niciun stat membru nu va scăpa de impactul războiului cultural, îndemnându-i chiar și pe liderii eurosceptici să realizeze că UE este „singurul cadru în care își pot proteja suveranitatea și prosperitatea națională”. Liderii naționali ar trebui să respingă lingușirea ca strategie față de Trump, chiar dacă aceasta sporește tensiunile transatlantice, iar Comisia Europeană „trebuie să fie îndrăzneață” și să utilizeze instrumente precum Legea privind serviciile digitale și instrumente comerciale.
„«E vorba de cultură!» trebuie să intre urgent în mentalitatea liderilor europeni”, a spus André Wilkens de la Fundația Culturală Europeană. „Sentimentul european nu este utopie abstractă. Este vorba despre sentimente reale față de Europa și despre disponibilitatea europenilor de a lupta pentru ele.”
