Fibrele și probioticele: cheia unei sănătăți de fier!
Un sondaj realizat în anul 2021 de Institutul Național de Sănătate Publică, la care au participat aproximativ 700 de persoane, arată că 47% dintre respondenți nu consumau zilnic două porții de fructe și două porții de legume. 41% dintre aceștia afirmau că mănâncă „deseori” fructe și legume, o noțiune subiectivă care poate avea valori diferite pentru fiecare persoană. Recomandările Organizației Mondiale a Sănătății sugerează ca un adult să consume zilnic cel puțin două porții de fructe și două porții de legume. Totodată, consumul de cereale integrale se dovedește a fi scăzut.
Peste 36% dintre participanți erau obezi, iar aproape 20% erau supraponderali, ceea ce evidențiază legătura dintre alimentația sănătoasă, bogată în fibre, săracă în zahăr și grăsimi, și o greutate corporală optimă.
Un alt sondaj național a relevat că 65% dintre copiii cu vârste sub 14 ani consumă dulciuri zilnic, peste 40% consumă băuturi carbogazoase cel puțin o dată pe săptămână, iar circa 50% mănâncă frecvent produse semipreparate. Aproape 1 din 3 copii nu consumă zilnic fructe, iar 3 din 4 preferă cereale procesate la micul dejun. Deși sunt promovate ca sănătoase, majoritatea cerealelor pentru micul dejun nu îndeplinesc criteriile necesare, având un conținut crescut de zahăr, sodiu și grăsimi, dar fiind sărace în proteine și fibre.
Un mic dejun sănătos ar trebui să includă o treime cereale integrale, o treime proteine și o treime legume și/sau fructe. Dovezile științifice sugerează că un consum zilnic de legume și fructe poate reduce riscul de boli cardiovasculare, obezitate, cancer oral și alte forme de cancer. De exemplu, consumul a două porții de roșii pe zi poate scădea riscul de cancer de prostată, iar leguminoasele și spanacul pot diminua riscul de cancer colorectal.
Fibrele sunt printre cele mai semnificative componente ale alimentației vegetale, iar probioticele, microorganismele benefice, se dezvoltă în alimentele fermentate. Acestea contribuie la sănătatea tractului gastrointestinal, dar au și efecte asupra sistemului imunitar, reducând inflamația cronică și menținând integritatea peretelui intestinal.
Fibrele ajută, de asemenea, la reducerea absorbției zaharurilor simple și a colesterolului, scăzând riscul de boli cardiovasculare, diabet zaharat de tip II și anumite forme de cancer. Recomandările generale sugerează un aport optim de 14 g de fibre la fiecare 1.000 kcal. Totuși, experții recomandă să ne concentrăm pe creșterea consumului de plante ca surse principale de fibre.
Produsele alimentare ultraprocesate au un impact semnificativ asupra mediului. Creșterea consumului acestora determină o agricultură în monoculturi, epuizând resursele solului și necesitando utilizarea excesivă a fertilizatorilor. De asemenea, fabricile de procesare a cărnii consumă o cantitate mare de energie din combustibili fosili, iar producția de proteine animale necesită de 11 ori mai multă energie decât producția de proteine vegetale. Aceste activități contribuie la defrișări și alte consecințe negative asupra mediului, subliniind necesitatea unei relații sănătoase cu natura pentru bunăstarea pe termen lung.
