Influența lui Călin Georgescu în tentativa de răsturnare a puterii din decembrie
Călin Georgescu ar fi fost „creierul” din spatele lui Horațiu Potra și a mercenarilor acestuia, care au fost prinși în decembrie 2024, în urma unui apel la 112, în timp ce veneau înarmați la București pentru a deturna un protest (care nu a mai avut loc) și a genera violențe în Capitală, pe fondul anulării primului tur al alegerilor prezidențiale, potrivit unor surse judiciare.
Fostul candidat la alegerile prezidențiale din decembrie 2024, anulate între timp, a fost trimis în judecată pentru complicitate la tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicare de informații false. În același dosar, procurorii subliniază că Horațiu Potra, alături de un grup de mercenari, au fost prinși de poliție în timp ce se îndreptau spre București pentru a deturna un protest prin care susținătorii lui Georgescu urmau să ceară reluarea turului doi. În mașinile acestora au fost descoperite cantități uriașe de arme, iar procurorii vorbesc despre o „operațiune paramilitară de destabilizare națională” care urma să creeze haos în fața Catedralei Mânturii Neamului din București.
Procurorii evidențiază că alegerea locației Curții Constituționale a României ca țintă principală relevă un caracter strategic al acțiunii, conferindu-i acesteia un potențial periculos la adresa siguranței publice, transformând protestul într-un atac asupra statului de drept și a ordinii constituționale. Călin Georgescu este văzut de procurori drept un autor al faptei și un complice moral. Aceștia subliniază că Georgescu avea o poziție influentă, se bucura de notorietate în comunitate și avea sprijinul unei părți considerabile din populație, iar implicarea lui „a avut un impact psihologic semnificativ”.
Surse judiciare au explicat că Georgescu era conștient de intențiile lui Potra de a genera violențe armate în București și a încercat să contribuie activ la escaladarea tensiunilor sociale, prin alarmarea populației și chemarea susținătorilor săi la acel protest. În seara de 7 decembrie, Georgescu a apărut în prime-time la un post de televiziune, de unde a transmis informații false, afirmând că România urmează să intre în război pentru a întârzia învestirea lui Donald Trump drept președinte al SUA. Această ieșire publică „a provocat indignare colectivă, a stimulat revolta populară și a creat un climat de teamă generală”, permițându-i lui Potra să pună în aplicare planul radical.
Procurorii subliniază că mercenarii lui Potra așteptau semnalele lui Călin Georgescu pentru a trece la acțiune. Ei amintesc de întâlnirea dintre Potra, Georgescu, Sechila și alte personaje din anturajul acestora din județul Ilfov. După întâlnirea din Ilfov, Georgescu l-ar fi apelat pe liderul organizației de extremă dreapta Frăția Ortodoxă, Dan Grăjeanu, și i-ar fi transmis că „în cursul zilei următoare va da un îndemn concret: viața sau țara”. Această întâlnire, coordonată de Georgescu, era premergătoare unor „evenimente destabilizatoare” menite să „creeze haos și nesiguranță”.
