Armata Română: Ce echipamente utilizează pentru a intercepta dronele și care sunt cheltuielile implicate?
Armata României nu a doborât drona rusească care a intrat în spațiul aerian românesc, deși dispune de tehnică militară capabilă să distrugă aparatele de zbor. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a declarat că drona nu era ostilă, motiv pentru care nu s-a impus doborârea acesteia, chiar dacă a stat în aerul României aproape o oră.
Analiștii militari subliniază că doborârea unei drone cu un avion F-16 este o opțiune foarte costisitoare. De exemplu, drona Shahed, responsabilă pentru alerta din România, are o valoare de aproximativ 30.000 de dolari. Dacă Armata României ar fi decis să doboare drona, costurile ar fi fost semnificative: o oră de zbor pentru un avion F-16 costă în jur de 10.000 de dolari. Astfel, pentru două avioane care au stat în aer timp de o oră, suma totală ar ajunge la 20.000 de dolari.
În cazul în care un F-16 ar fi lansat rachete pentru a distruge drona, costul unei astfel de rachete este de aproximativ 500.000 de dolari, o sumă considerabilă în raport cu valoarea dronei. O altă opțiune ar fi fost utilizarea tunului de 20mm, capabil să lanseze 100 de proiectile pe secundă, însă MApN a avertizat că proiectilele acestuia pot ajunge și la 5 km distanță, riscând să afecteze locuințele din județul Tulcea.
Alte soluții disponibile pentru interceptarea dronelor
Printre soluțiile de apărare antiaeriană, sistemul Gepard, fabricat în Germania, este disponibil în dotarea României de mult timp. Acest sistem ar putea distruge dronele, fiind mai puțin costisitor, dar raza sa de acțiune este de doar 3 – 3,5 km. Pentru a proteja întreaga frontieră, ar fi necesară amplasarea a zeci de sisteme Gepard.
O altă soluție, considerată cea mai eficientă pe termen lung, va veni din Israel. Ministerul Apărării Naționale a semnat un contract în acest an pentru achiziționarea unui sistem de bruiaj al dronelor, în valoare de aproximativ 60 de milioane de dolari. Aceste sisteme vor putea fi montate pe vehicule blindate și amplasate oriunde lângă frontieră, dar livrările sunt programate să înceapă în perioada 2027-2028. Până atunci, România va trebui să se bazeze pe avioane sau sisteme de apărare antiaeriană existente.
