Delicii care îmbunătățesc frumusețea pielii tale
Studiile recente sugerează o legătură între alimentație și apariția acneei, contrazicând credința veche că acestea nu sunt corelate. Cercetările din Australia și Coreea au identificat o asociere între consumul alimentelor cu indice glicemic mare, cum ar fi băuturile răcoritoare, pâinea albă, prăjiturile și gogoșile, și apariția acneei. De asemenea, consumul de lapte a fost, de asemenea, asociat cu această afecțiune.
Până în anii ’70, populația din insula Okinawa nu întâmpina cazuri de acnee, iar aceleași observații au fost făcute și în rândul inuiților și al altor comunități indigene din Papua Noua Guinee, Paraguay și Africa subsahariană. Dieta tradițională din Okinawa este săracă în grăsimi animale, lactate și zaharuri rafinate, dar bogată în legume, produse din soia, pește și cereale integrale, cum ar fi tăiețeii soba și orezul brun.
Acneea, o afecțiune inflamatorie, este generată de hipersecreția de sebum, care hrănește bacteriile cutanate, în special Cutibacterium acnes. Inflamația rezultată se manifestă prin roșeață, umflare și durere, ducând la formarea de comedoane, papule și pustule. Sebumul, secretat de glandele sebacee din dermă, are roluri importante, inclusiv protecția împotriva radiațiilor UV și furnizarea de antioxidanți, precum vitamina E.
Zahărul și grăsimile, risc de acnee
Studiile recente au arătat că o dietă bazată pe legume, fructe proaspete, carne slabă și pește, cu reducerea alimentelor ultraprocesate, poate ameliora acneea cu până la 50% în 12 săptămâni. O echipă de cercetători de la Universitatea din Paris a concluzionat că zahărul și grăsimile cresc riscul de acnee cu 54%. De asemenea, ciocolata cu lapte crește riscul cu aproape 30%, în timp ce ciocolata neagră îl reduce cu 10%. Consumul crescut de semințe de floarea-soarelui, bogate în acizi grași omega-6, poate favoriza apariția acneei.
Mecanismele biochimice prin care dieta influențează glandele sebacee sunt complexe. Proteinele din lapte și alte surse animale stimulează ficatul să producă IGF-1, care, la rândul său, stimulează sinteza de testosteron, contribuind la formarea acneei. Dietele vegane sunt asociate cu cele mai scăzute niveluri de IGF-1, iar proteinele animale, bogate în leucină, afectează producția de sebum și inflamația pielii.
Igienă alimentară și corporală
Un alt factor important în apariția acneei este atingerea feței. Experții estimează că ne atingem fața de 16 ori pe oră, transferând bacterii care pot provoca reacții imunitare. Este esențială o igienă riguroasă, constând în spălarea feței de două ori pe zi pentru a îndepărta excesul de sebum, celulele moarte și bacteriile. Produsele pe bază de acid salicilic și benzoil-peroxid sunt recomandate pentru curățarea porilor.
Cazurile severe de acnee ar trebui gestionate de un dermatolog, care poate prescrie tratamente adecvate, inclusiv antibiotice. Este important ca, pe perioada tratamentului, să se administreze probiotice pentru a menține echilibrul microbiomului intestinal și cutanat.
Deși acneea nu este o afecțiune periculoasă din punct de vedere fizic, poate cauza probleme psihologice, mai ales în rândul adolescenților, inclusiv izolare socială și depresie. Prin urmare, igiena alimentară și corporală devin esențiale în prevenirea și tratarea acneei, contribuind la sănătatea pielii.
