Sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci 2025
Pe 14 septembrie, creștinii ortodocși și catolici prăznuiesc Înălțarea Sfintei Cruci, o sărbătoare de mare însemnătate în creștinism. Această zi amintește de aflarea lemnului Sfintei Cruci de către Sfânta Împărăteasă Elena și de readucerea lui la Ierusalim după ce fusese luat de perși. Sărbătoarea, marcată cu cruce roșie în calendar, este o zi de post aspru și trăire spirituală, dedicată rugăciunii, smereniei și cinstirii jertfei Mântuitorului.
În istoria creștină, 14 septembrie marchează două evenimente importante: Aflarea Sfintei Cruci de către Sfânta Elena, mama împăratului Constantin cel Mare, și Înălțarea solemnă a Crucii în fața poporului. Conform tradiției, Sfânta Elena a găsit pe Golgota trei cruci, iar pentru a identifica Crucea Mântuitorului, Patriarhul Macarie al Ierusalimului a ordonat o încercare printr-un semn divin. O femeie grav bolnavă a fost adusă, iar după ce a fost atinsă de Crucea lui Hristos, s-a vindecat instantaneu, confirmând astfel identitatea crucii adevărate. Acest eveniment a dus la înălțarea Crucii în Biserica Învierii din Ierusalim în anul 335, în fața unei mulțimi de credincioși.
De asemenea, după ce Crucea a fost furată de perși, împăratul bizantin Heraclius a readus-o în 628, iar acest eveniment a fost marcat printr-o nouă înălțare solemnă. Începând cu acea dată, Biserica prăznuiește anual Înălțarea Sfintei Cruci ca zi de post și rugăciune, amintind de puterea și biruința prin jertfa Mântuitorului.
Tradiții pe 14 septembrie
Un aspect important al sărbătorii din 14 septembrie este rânduiala liturgică. La Sfânta Liturghie, se citește Evanghelia din Vinerea Mare, care descrie Patimile și răstignirea Mântuitorului. Slujba specială de înălțare a Crucii se desfășoară în toate bisericile ortodoxe, unde preotul ridică Sfânta Cruce în cele patru puncte cardinale, binecuvântând întreaga lume. Credincioșii se închină cu evlavie crucii împodobite cu busuioc și flori, rostind rugăciuni de pocăință și cerând har și protecție divină.
Ziua este cunoscută și ca „Ziua Crucii” în tradiția populară. Pe 14 septembrie se sfințește busuiocul, menta și cimbrul, plante ce sunt păstrate în casă pentru vindecare și ocrotire. De asemenea, oamenii din mediul rural consideră această zi începutul toamnei agricole, marcând începutul culesului viilor și strângerea ultimelor roade din grădină. De la această dată, nu se mai lucrează pământul și nu se mai seamănă, fiind considerat timp de odihnă și rugăciune.
Obiceiuri interzise de „Ziua Crucii”
Fiind o sărbătoare cu cruce roșie, cu zi de post și dedicată rugăciunii, nu se lucrează la câmp și nu se fac alte munci grele în gospodărie. Părintele Gabriel Cazacu, preot la mănăstirea Cașin din București, a subliniat că nimic din ceea ce lucrăm în ziua unui praznic bisericesc nu sporește și este important să ne lăsăm timp de odihnă și să avem recunoștință față de Dumnezeu pentru binecuvântările primite. De asemenea, pe 14 septembrie nu se consumă alimente „de dulce” (carne, lapte, ouă) și nu se mănâncă alimente tăiate în formă de cruce, conform superstițiilor tradiționale.
