35 de ani de la un capitol tumultuos în istoria României: Mineriada din 13-15 iunie 1990
La 35 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990, aproximativ 15.000 de mineri au fost aduși în Capitală de conducerea României, în frunte cu Ion Iliescu, pentru a pune capăt mișcărilor de protest ce durau de mai bine de două luni. Mărturiile victimelor, inclusiv „Au început să mă lovească cu bastoane, bâte de lemn, cabluri electrice, seceră” și „Am fost bătut atât eu, cât și soția, care era însărcinată”, reflectă brutalitatea acelor zile. Peste 1.200 de locuitori ai Bucureștiului au fost victime ale acestui eveniment violent, conform rechizitoriului Parchetului General, care a ajuns recent pe masa judecătorilor.
Mineriada a avut următoarele consecințe: 4 persoane au murit prin împușcare, 12 persoane au fost violate, 1.311 au suferit vătămări fizice și psihice, iar 1.211 au fost private ilegal de libertate. După 35 de ani, Parchetul General a trimis în judecată Dosarul Mineriadei, iar printre cei judecați se numără Ion Iliescu, Petre Roman, Virgil Măgureanu, Gelu Voican Voiculescu și fostul lider sindical Miron Cosma, pentru infracțiuni contra umanității.
Atacul asupra cetățenilor
Statul român, condus de acești indivizi, a lansat o „politică de represiune din motive politice împotriva populației civile din Capitală”, conform rechizitoriului. Acțiunile autorităților au inclus evacuarea protestatarilor pașnici din Piața Universității și ocuparea acesteia de muncitori combatanți. Procurorul a subliniat că autorii și-au demonstrat puterea și că nimeni nu trebuie să îi conteste.
Mineriada a avut loc pe fondul manifestației din Piața Universității, care a început pe 22 aprilie 1990, ca un protest împotriva regimului lui Ion Iliescu, cerând democratizarea României și evitarea unei noi forme de comunism. Ion Iliescu și alți lideri de stat au coordonat un atac împotriva manifestanților, implicând forțe de ordine și minerii.
Acțiunile minerilor
Minerii, aduși în București, nu s-au limitat doar la a ocupa Piața Universității. Aceștia au devastat locuințele liderilor de opoziție și au atacat cetățeni nevinovați. Potrivit rechizitoriului, atacurile au fost „extrem de violente”, iar victimele au inclus atât protestatari, cât și simpli cetățeni ai capitalei, inclusiv femei și copii.
Procurorii au documentat „atacuri cu o cruzime nemaiîntâlnită” și au evidențiat că minerii au acționat în colaborare cu polițiști și ofițeri de informații. Mărturiile victimelor subliniază violența extremă și abuzurile comise în acele zile, multe dintre ele lăsând traume fizice și psihice de lungă durată.
Consecințele violenței
Impactul agresiunilor minerilor a fost devastator, provocând vătămări fizice și psihice grave. Procurorii au subliniat că numărul victimelor include persoane care au suferit răni grave, pierderi de auz sau chiar pierderi de viață. Mărturiile victimelor descriu scene cutremurătoare, cum ar fi: „Am fost lovit de mineri în timp ce eram la pământ” sau „Au început să mă lovească fără niciun motiv, deși le-am arătat legitimația”.
Aceste evenimente reprezintă un capitol întunecat în istoria României și continuă să afecteze viețile celor care au fost victime ale violenței. Cu 35 de ani mai târziu, procesul mineriadei aduce în prim-plan amintirile dureroase și nevoia de justiție pentru cei afectați.
